Statutul cetățenilor români care au depășit anterior termenul de ședere într-un stat Schengen
(Legea nr. 248/2005)
Dacă împotriva cetățeanului român a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de restrângere a dreptului la libera circulație, această hotărâre rămâne în vigoare.
Cetățenii în cauză pot călători în străinătate, dar numai în alte state decât cele cu privire la care s-a pronunțat restrângerea dreptului la libera circulație. Restrângerea dreptului la libera circulație pentru unul dintre statele
din spațiul Schengen duce la imposibilitatea de a călători în oricare dintre acestea.
Dacă nu respectă această restricție, cetățenii se expun aplicării unor sancțiuni mai severe, cum ar fi măsura suspendării dreptului la libera circulație, ceea ce înseamnă că nu va mai putea trece deloc frontiera " indiferent de statul către care dorește să călătorească " pe o perioadă între 3 și 5 ani.
ATENȚIE!
Termenul maxim de 90 de zile pe care cetățenii români îl pot petrece într-un alt stat al Uniunii Europene fără a îndeplini formalități
suplimentare rămâne în vigoare și de la data de 1 ianuarie 2007.
Această regulă se aplică, fără excepții, tuturor cetățenilor europeni!
Potrivit Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, restrângerea exercitării
dreptului la libera circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult trei ani numai cu privire la:
a) persoana returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie; și
b) persoana a cărei prezență pe teritoriul unui stat ar aduce atingere gravă intereselor României sau relațiilor bilaterale dintre România și acel stat.
Măsura se dispune de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestei persoane, iar când aceasta are
domiciliul în străinătate, de către Tribunalul București.
În baza hotărârii definitive și irevocabile a instanței competente, prin care s-a dispus măsura, serviciul public comunitar
efectuează în pașaportul simplu al persoanei mențiunile corespunzătoare referitoare la perioada și statul/statele pentru care
se aplică măsura restrângerii exercitării dreptului de a călători în străinătate.
Cetățenilor români împotriva cărora s-a dispus măsura restrângerii exercitării dreptului la libera circulație în străinătate li
se poate permite ieșirea din România numai dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) declară că nu călătoresc în statul/statele cu privire la care s-a instituit această măsură;
b) din documentele de transport nu rezultă faptul că urmează să călătorească în statul/statele cu privire la care s-a instituit această măsură;
c) punctul de trecere a frontierei în care se prezintă nu este unul situat la frontiera comună cu statul cu privire la care s-a
instituit această măsură.
Nerespectarea obligației de a nu călători în statul/statele cu privire la care s-a instituit măsura restrângerii dreptului la libera circulație poate determina:
a) dispunerea instituirii măsurii suspendării dreptului la libera circulație pentru o perioadă de până la 3 ani;
b) majorarea până la 5 ani a perioadei pentru care se poate suspenda acest drept, în cazul returnării în baza unui acord de readmisie din statul pentru care i-a fost restrâns dreptul la libera circulație in străinătate.
Titularul pașaportului simplu împotriva căruia s-a dispus măsura restrângerii exercitării dreptului la libera circulație în
străinătate poate călători în statul/statele cu privire la care s-a instituit această măsură numai în situații excepționale, determinate
de motive obiective care necesită prezența acestuia în statul respectiv. În astfel de cazuri, cum ar fi, de exemplu, decesul soțului
sau al unei rude de până la gradul al IV-lea inclusiv aflată în străinătate, instanța poate decide suspendarea, pentru o perioadă
limitată, a executării măsurii restrângerii exercitării dreptului la libera circulație.
Potrivit aceluiași act normativ, exercitarea de către o persoană a dreptului la libera circulație în străinătate se suspendă numai în următoarele situații:
a) este învinuită sau inculpată într-o cauză penală și a fost dispusă instituirea unei măsuri preventive în condițiile Codului de procedură penală;
b) a fost condamnată și are de executat o pedeapsă privativă de libertate;
c) este internată într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, în condițiile legii penale;
d) nu a respectat măsura restrângerii exercitării dreptului la libera circulație în străinătate, dispusă în condițiile prezentei legi.
Suspendarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate încetează de drept la data expirării termenului pentru
care s-a dispus măsura, în oricare dintre aceste situații.
În situația prevăzută la litera d), măsura se dispune de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestei
persoane, iar când aceasta are domiciliul în străinătate, de către Tribunalul București, pentru o perioadă care nu poate depăși trei
ani.
În situația în care persoana împotriva căreia se instituie măsura suspendării exercitării dreptului la libera circulație în
străinătate a fost returnată în baza unui acord de readmisie din statul pentru care i-a fost restrâns dreptul la libera circulație în
străinătate, perioada pentru care se poate suspenda acest drept poate fi majorată până la cinci ani.
Pe durata suspendării exercitării dreptului la libera circulație în străinătate, cetățeanului român i se poate refuza temporar
eliberarea documentului de călătorie de către autoritatea competentă să elibereze aceste documente, iar dacă i-a fost eliberat
îi poate fi retras de către autoritățile competente să pună în executare măsura.
