SIMBOLUL SI TRADITIA PASTELUIDupa Craciun cea mai frumoasa sarbatoare de familie este pastele. Cum iarna este incantator peisajul acoperit cu zapada, bradul impodobit din mijlocul casei, la fel ne incanta si primele miresme primavaratice.
La fel au simtit oamenii din vremuri stravechi. Primavara inseamna renasterea naturii. Nu este doar o simpla intamplare faptul ca in vremuri pagane, inceputul de an se sarbatorea odata cu venirea primaverii.
Sarbatoarea pastelui este deci si sarbatoarea primaverii. Deja din secolul al II-lea avem date despre sarbatorirea Pastelui, traditii pe de o parte crestine, pe de alta parte pagane.
Pastele este sarbatoarea crestina a Invierii Domnului.
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristor in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.
Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor,
nu se aprindea foc si nu se cocea paine.
Se obisnuia ca in ziua de vineri sa se faca o baie in zori in parau. Cine pastra traditia se spunea ca va avea noroc tot anul.
Sarbatoarea Pastelui incepe in dupamasa zilei de sambata. Se termina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata
cu aceasta apa "noua" va avea noroc toata viata.
Apa prezenta un rol important si duminica. Se spunea ca prima persoana care apuca sa ia apa de la fantana va avea noroc. Oamenii obisnuiau sa puna oua rosii in apa si obisnuiau sa se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. Se obisnuia si sfintirea bucatelor.
SIMBOLURI PASCALE
Crucea
Crucea este simbolul crucificarii, opusul invierii. Totusi, la consiliul de la Nicaea, in anul 325 i.H., Constantin a decretat ca intocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. Crucea nu este numai simbolul pascal, dar este utilizata foarte mult de biserica catolica, ca simbol al credintei.
Iepurasul
Iepurasul nu este o inovatie moderna. Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre. Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal in America. Numai dupa razboiul civil devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pana la acea data. Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea.
Oul
Oul simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.
Mielul
Reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mantuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.